CruceaRosie-Vulcan.MyForum.ro :: Istoric - Vizualizare subiect 2 pe crucearosie-vulcan.myforum.ro

Trimis: 01/09/2007 10:35

Ca urmare a aderãrii, la 30 noiembrie 1874, a României la Convenþia de la Geneva din anul 1864, la 4 iulie 1876, ia fiinþã, în actualul local al Spitalului Colþea din Bucureºti, Societatea de Cruce Roºie din România. Abia creatã, Crucea Roºie Românã a primit botezul focului prin trimiterea, la 20 iulie 1876, a unei ambulanþe cu tineri voluntari pentru a acorda ajutor rãniþilor din rãzboiul sârbo-turc. Chiar în anul creãrii sale, Crucea Roºie Românã este recunoscutã, la 23 august 1876, de Comitetul Internaþional al Crucii Roºii, condiþie obligatorie a funcþionãrii sale.

1877-1878: Rãzboiul de Independenþã. Crucea Roºie colecteazã fonduri pentru asigurarea bazei sale operaþionale; se organizeazã formaþiuni sanitare, cursuri de bandaje ºi pansamente. – se constituie ambulanþe care însoþesc trupele de campanie; se asigurã personal sanitar auxiliar pentru unele trenuri sanitare.

1916-1918: Primul rãzboi global – femei aparþinând celor mai distincte categorii sociale, animate de profunde sentimente umanitare ºi patriotice, muncesc ca voluntare ale Crucii Roºii în spitale, infirmerii, cantine. Însãºi Regina Maria, Înalta patroanã a Crucii Roºii Române, viziteazã spitalele ºi punctele de adunare a rãniþilor, constatând cã voluntarii Crucii Roºii îi îngrijesc cu devotament.

Crucea Roºie faciliteazã schimbul de corespondenþã al prizonierilor din taberele beligerante, precum ºi primirea coletelor de cãtre aceºtia.

Pentru Crucea Roºie Românã, Primul rãzboi mondial a însemnat:

-îngrijirea în spitalele proprii a 150.000 rãniþi ºi bolnavi; acordarea, în cantinele sale, a peste 10 milioane de prânzuri militarilor în trecere, refugiaþilor ºi populaþiei nevoiaºe;

-sprijinirea a 64.000 de prizonieri cu hranã, îmbrãcãminte sau bani, în teritoriile ocupate de puterile centrale;

-adãpostirea în Bucureºti a 3.000 de refugiaþi;

-expedierea a 350.000 de scrisori ºi informaþii, transmise pentru prizonieri ºi civili prin birourile sale din Bucureºti ºi Iaºi;

-distribuirea a 58.000 colete cu hranã ºi îmbrãcãminte prizonierilor români din lagãrele inamice;

-alocarea a 20 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor sale de rãzboi, din fondurile puse la dispoziþie, cu generozitate de cetãþeni, prin liste de subscripþie, în fruntea cãrora, adesea, s-au aflat nume dragi românilor ca George Enescu, Grigoraº Dinicu, Cella Delavrancea.

1919: Societatea Naþionalã de Cruce Roºie din România aderã la recent înfiinþata Ligã a Societãþilor Naþionale de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie. (Începând din anul 1991, Liga îºi va schimba denumirea în Federaþia Internaþionalã a Societãþilor de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie).

1922: La Reims, în Franþa, pe „Monumentul gloriei infirmierelor franceze ºi aliate, victime ale devotamentului lor, 1914-1919”, sunt înscrise ºi numele româncelor Belciuc Ioana, Danieliuc Elena, Georgescu Domnica, Gheorghiu Elena, Panaitescu Elena ºi Zaharescu Ecaterina, surori de Cruce Roºie cãzute eroic în timp ce-ºi ajutau semenii.

La 19 mai 1922, se creeazã Crucea Roºie a tinerimii, care, un an mai târziu, în decembrie 1923, inițiază sã editeze „Revista Crucii Roºii a tinerimii”. Scopul pentru care a fost creatã Crucea Roºie a tinerimii este identic cu scopul pentru care este organizat astãzi concursul pentru sãnãtate ºi prim ajutor „Sanitarii pricepuþi”. În perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale, Crucea Roºie Românã îºi asumã un rol deosebit de greu în combaterea bolilor contagioase (tuberculozã, malarie) ºi, împreunã cu serviciile sanitare, înfiinþeazã dispensare ºi tabere de varã.

1923: Se organizeazã în România întâia „Sãptãmânã a Crucii Roºii”, manifestare ajunsã astãzi la venerabila vârstã de 79 de ani!

1924: prof.dr.Ion Cantacuzino, membru în conducerea Crucii Roºii Române, este desemnat ca reprezentant al Ligii Societãþilor de Cruce Roºie în cadrul primului Comitet permanent de igienã al Societãþii Naþiunilor.

20 noiembrie 1927: la Bucureºti, are loc inaugurarea sediului central al Societãþii de Cruce Roºie a României, construit din fonduri proprii, în str. Biserica Amzei nr.29, unde se aflã ºi în prezent.

1930: Crucea Roºie Românã participã la prima Conferinþã regionalã a Societãþilor de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie din þãrile balcanice, organizatã la Belgrad, manifestare ce va ajunge tradiþionalã ºi în cadrul cãreia ea ºi-a adus mereu o contribuþie de prestigiu.

1937-1938: Crucea Roºie construieºte pavilionul pentru copii de la Mangalia ºi centre sanitare la Vaslui, Sighetu Marmaþiei, Tighina, Orhei, Cetatea Albã.

Martie 1939: Flãmânzi ºi goi, peste 5.000 de refugiaþi cehi, alungaþi din casele lor odatã cu ocuparea Cehoslovaciei ºi a Ungariei subcarpatice, primesc ajutor în România, din componentă Crucii Roºii Române.

Septembrie 1939: Asistenþã pentru cca. 100.000 de refugiaþi polonezi, în urma invadãrii Poloniei de cãtre armatele germanã ºi sovieticã.

1940: Dupã ultimatumul URSS din noaptea de 26/27 iunie 1940 ºi a dictatului de la Viena, din 30 septembrie 1940, urmate de încheierea Tratatului cu Bulgaria, din 7 septembrie 1940, România a pierdut un teritoriu de 99.739 kmp., cu o populaþie de 6.821.000 locuitori. Odatã cu pierderea acestor teritorii, Crucea Roºie Românã a pierdut ºi ea 27 de filiale cu 132 de subfiliale, cu toatã averea lor, 14.794 membri ºi un capital de 17.196.386 lei. Bani mulþi, pe vremea aceea! În toate gãrile de tranzit ale refugiaþilor din teritoriile româneºti ocupate au fost înfiinþate cantine, puncte sanitare ºi infirmerii ale Crucii Roºii Române.

1941: Începând cu intrarea României în rãzboi, Crucea Roºie Românã, aflatã sub Înaltul patronaj al Reginei Elena, vine în susținerea rãniþilor, bolnavilor, prizonierilor ºi refugiaþilor.

1941-1945: Crucea Roºie Românã organizeazã 6 spitale de campanie, 16 spitale de zonã interioarã, 55 cantine de garã ºi 40 de infirmerii. Sunt expediate zeci de mii de scrisori ºi colete pentru prizonierii iugoslavi, polonezi, francezi, englezi, bulgari etc., aflaþi în Germania. Delegaþi ai Crucii Roºii Române viziteazã lagãrele de prizonieri, acordând numeroase ajutoare ºi solicitând adăugarea unui tratament umanitar acestora. Instaurarea dictaturii comuniste a marcat ºi destinul Crucii Roºii Române. Ea se va afla timp de aproape jumãtate de secol, pânã în 1989, sub o severã tutelã guvernamentalã, fapt care a fãcut ca ea sã nu-ºi poatã execută întotdeauna misiunea nobilã ºi generoasã pentru care a fost creatã.

Cu toate greutãþile întâmpinate, mergând, uneori pânã la transformarea ei într-un departament anexã al Ministerului Sãnãtãþii sau pânã la ameninþarea cu desfiinþarea, Crucea Roºie Românã a rãmas o instituþie funcþionalã, utilã, credincioasã misiunii sale fundamentale, aceea de a ajuta oamenii aflaþi în suferinþã.

1947-1948: Cu sprijin internaþional, Crucea Roºie acordã importante ajutoare populaþiei înfometate din Moldova în momentul secetei cumplite care ne-a bântuit þara, distribuind 460 tone grâu, mari cantitãþi de zahãr, medicamente, orez, lapte condensat, îmbrãcãminte ºi încãlþãminte. O atenþie deosebitã este acordatã invalizilor, vãduvelor ºi orfanilor de rãzboi, care primesc asistenþã socialã din partea Crucii Roºii Române. Pentru ei se creeazã ºi un periodic cu titlul „Foaia I.O.V.R.”, care va apãrea pânã în august 1950.

1950: „Foaia I.O.V.R.” se transformã în revista „Gata pentru apãrarea sanitarã”, care, începând din 1959, va purta titlul „Sãnãtatea”.

Între anii 1952-1953 se creeazã primele grupe sanitare ale Crucii Roºii, al cãror scop era acela de a acorda primul ajutor în caz de catastrofe, accidente etc. Ele aveau sã intre în acþiune în iarna 1953-1954, când ninsori nemaipomenite s-au abãtut asupra þãrii noastre.

În 1956 ia fiinþã prima caravanã cinematograficã a Crucii Roºii Române pentru educaþia sanitarã a populaþiei.

În 1962, din iniþiativa organizaþiei teritoriale Bacãu a Crucii Roºii Române, se organizeazã, pentru prima datã, concursul pentru acordarea primului ajutor „Sanitarii pricepuþi”, care, de-a lungul anilor, va deveni una dintre activitãþile fanion ale Societãþii Naþionale de Cruce Roºie din România.

1970 ºi 1975: Crucea Roºie Românã întreprinde primele sale campanii de amploare în favoarea sinistraþilor de pe urma inundaþiilor catastrofale care au afectat centrul ºi vestul þãrii. Prin intermediul Federaþiei, sunt acceptate ºi se primesc importante ajutoare internaþionale. 1976: Se sãrbãtoreºte Centenarul Crucii Roºii.

1977: Intervenþie promptã a Crucii Roºii Române în sprijinul victimelor seismului de la 4 martie ºi al militarilor care participau la operaþiunile de salvare. Amplu ajutor internaþional venit prin intermediul Crucii Roºii Române.

1977: Crucea Roºie Românã organizeazã la Bucureºti, între 4-21 octombrie, cea de-a XXIII-a Conferinþã Internaþionalã a Crucii Roºii – forumul suprem al Miºcãrii Internaþionale de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie, la care au luat parte peste 1.200 delegaþi. Faptul cã Societatea Naþionalã de Cruce Roºie a României a fost preferatã Societãþilor de Cruce Roºie din RF Germania ºi Japonia, care candidau pentru organizarea acestei Conferinþe, vorbeºte de la sine despre rolul deosebit pe care Crucea Roºie Românã îl juca în acea perioadã în Miºcarea Internaþionalã de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie.

Între anii 1972-1978, Crucea Roºie Românã a fost aleasã ca membrã în Consiliul Guvernorilor, forumul deliberativ suprem al Federaþiei, a Comitetului Executiv al Federaþiei, precum ºi a Comisiei pentru finanþe ºi a Comitetului Consultativ pentru infirmiere ale Federaþiei. În acelaºi timp, între anii 1978 ºi 1982, Crucea Roºie Românã a deþinut funcþia de vicepreºedinte al Comisiei pentru tineret a Federaþiei. Acestea, tot ca o recunoaºtere a prezenþei remarcabile a Societãþii Naþionale de Cruce Roºie din România în cadrul Miºcãrii Internaþionale de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie.

1990: O misiune a CICR ºi una a Federaþiei sosesc în România. Cu ajutorul lor, Societatea Naþionalã de Cruce Roºie traverseazã o perioadã de reorganizare totalã, pe baza Principiilor Fundamentale, regãsindu-ºi autonomia ºi independenþa.

Februarie 1990: Federaþia lanseazã un apel, solicitând cca. 50 milioane de franci elveþieni, în scopul de a ajuta instituþiile de copii orfani ºi handicapaþi din România. La rândul sãu, Comitetul Internaþional al Crucii Roºii întreprinde un program ambiþios de dotare cu unitãþi chirurgicale standard a 150 de spitale din România.

Un prim pas l-a constituit Adunarea generalã extraordinarã a Societãþii de Cruce Roºie din 8-9 noiembrie 1990, care a adoptat noul Statut, Liniile directoare ale dezvoltãrii pânã în anul 1994 ºi a ales, în mod democratic, o nouã conducere. Adunarea generalã aprobã programele de activitate ale Crucii Roºii Române: pregãtirea pentru intervenþii în caz de dezastre ºi pentru acordarea primului ajutor; programul social; pregãtirea surorilor voluntare de Cruce Roºie; prevenirea ºi opunerea îmbolnãvirii cu HIV/SIDA; donarea de sânge benevolã ºi neremuneratã; difuzarea Dreptului Internaþional Umanitar; tineret; autonomie operaþionalã.

Primãvara 1991: Campanie naþionalã a Crucii Roºii Române pentru protecþia victimelor de rãzboi, sub deviza: „Luminaþi întunericul!”.

Iunie 1991: Crucea Roºie Românã organizeazã debutantul simpozion naþional pentru punerea în aplicare a Dreptului Internaþional Umanitar în România.

Iunie 1991: întâiul ajutor umanitar al Crucii Roºii Române în Republica Moldova, în urma inundaþiilor care au afectat raioanele ªoldãneºti, Orhei, Sângerei, Drochia.

Sprijinirea materialã (corturi, alimente, îmbrãcãminte, medicamente) a 7.000 de locuitori din zona Banloc ºi Voiteg, judeþul Timiº, afectaþi de seism.

Emblema

Emblema Crucii Roºii pe fond alb a fost adoptatã de Conferinþa Internaþionalã din 1863, ca semn distinctiv pentru societãþile care asistau soldaþii rãniþi în speþã, viitoarele societãþi de Cruce Roºie.

Semiluna Rosie pe fond alb a fost adoptatã în Convenþia din 1929, împreunã cu leul ºi soarele roºii pe fond alb, semn cerut de Persia, dar în 1980, guvernul Republicii Islamice Iran a decis sã renunþe la aceastã emblemã ºi sã foloseascã, în schimbul ei, semiluna roºie.

Având în vedere cã existã þãri în care nici crucea roºie nici semiluna roºie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaþia localã, în anul 2005, statele semnatare ale Convenþiilor de la Geneva au adoptat un nou simbol - Cristalul (rombul) Roºu pe fond alb.

EMBLEMA ESTE UN SIMBOL CARE FIE CONFERÃ PROTECÞIE, FIE INDICÃ APARTENENÞA LA MIªCAREA INTERNAÞIONALÃ DE CRUCE ROªIE ªI SEMILUNÃ ROªIE.

Organizare

Crucea Roºie Românã este o organizaþie cu caracter umanitar, independentã, auxiliara autoritãþilor publice, care funcþioneazã în baza legii nr. 139/1995, cu modificãrile ºi completãrile legii nr. 525/2004, conform statutului ºi regulamentului propriu